MMCP – Mai Mult ca Perfect, 18-30.09.2012

maimultcaperfectul

 

Marina Albu, Atelier35, Emil Avasilichioaiei, Larisa Crunțeanu&Maria Pitea, Simona Dumitriu/Sabin Gârea/Ștefan Bandalac, Ioana Gheorghiu, kunsthalle.ro, muzeul Orb, Adriana Oprea, Arnold Schlachter

 

Proiectul MMCP – mai mult ca perfect pune problema memoriei și uitării în arta contemporană românească (ori, prin necesară extensie, în cultura și socialul de acum) – a artiștilor sau fenomenelor artistice/culturale trecute cu vederea sau amintite doar pasager, în istorii alternative. Care este însă demersul subiectiv al fiecăruia de re-valorizare a operei unui artist/ sau a unui fenomen, proiect, proces artistic de care ajunge întâmplător să afle, și cum modifică perspectiva prezentului acest demers subiectiv? Cum uită istoria (artei), cum uităm, pur și simplu, și de cine alegem sau ajungem să ne aducem aminte din numele auzite în treacăt de-a lungul timpului?

Propunem o explorare DIY a artei românești de către artiștii și teoreticienii de acum, pe care îi cosiderăm proprietarii de drept și principalii utilizatori ai unei eventuale istorii a artei românești, în contextul în care aceasta este în continuare în căutarea unora din reperele ei importante, în asemenea măsură încât putem ajunge să avem sentimentul că istoria de acum are în bagaj numai câteva zeci de artiști, mai atenți cu arhivele, imaginea și istoria proprie, mai productivi, mai constanți sau poate mai accesibili.

Apariția canonului, a numelor esențiale, ori prezența în conștiința publicului a unor artiști dintre care, pentru a folosi un contestabil termen recent, pe unii i-am putea numi consacrați, este inevitabilă în orice cultură. Acest canon implică la rândul său interogații pornind de la supraviețuirea memoriei, actualitatea discursului, valoare obiectivă, capacitate de a echivala un artist în socio-cultura universală etc.

Prin expuneri de arhivă, combinate cu remake-uri discrete, includeri poetice și cu discursuri care privesc prezentul contextului cultural românesc, am vrea să păstrăm deschisă înclinația noastră, a tuturor, de a ficționaliza istoria, ori chiar de a insera în ea elemente fictive dar cu aparența verosimilului, de a compensa o absență cu o potențială prezență a ceva minunat, nedescoperit și vital pentru arta românească. Dacă o istorie a ei e doar parțial scrisă, noi ne declarăm dreptul, în egală măsură, de a reaminti fapte și artiști uitați, de a postula o poziție critică asupra prezentului și de a reconstitui ficțiuni active în locul absențelor din memorie, a golurilor istorice, a incertitudinilor valorice. Vedem în această abordare un exercițiu metodologic de cercetare artistică, între arhivă, factualitate, micro-istorie, interpretare și ficțiune.

Numele proiectului, mai mult ca perfect, se leagă de timpul trecut al indicativului care exprimă un proces trecut și încheiat înaintea altui proces trecut și încheiat. Posibil, un trecut secundar sau un trecut alternativ. Mai mult ca perfectul poate fi privit și ca o formă a hiperrealității. În cazul actualului proiect, suntem din punct de vedere procesual în plină hiperrealitate, în plin fetișism al obiectului pierdut, în plină acțiune halucinantă de asemănare a realului cu el însuși.

—————

Expoziția face parte din proiectul Ephemeral Offerings. Pierderea memoriei, arhivă şi ficţiune în contextul artei contemporane româneşti, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Asociația Galeria Nouă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Universitatea Națională de Arte București

Au colaborat pentru organizarea și producerea MMCP: Simona Dumitriu, Ștefan Bandalac, Sabin Gârea, Marian Dumitru

Mulțumim: Iulia Mocanu, Veda Popovici, Claudiu Cobilanschi, Arnold Schlachter, Larisa Crunțeanu, Alice Gancevici, Remus Pușcariu.

Mulțumim de asemenea echipei de cercetare a arhivei Atelier35: Adrian Guță, Magda Predescu, Daniel Alexandru, Vlad Ionescu, Raluca Doroftei, Roxana Patrichi, Mădălina Lazăr, Milena Augusta Pop, Crenguța Teler, Mihaela Ion, Raluca Velisar

Fotografii/Photos: Stefan Bandalac, Marian Dumitru

—————————————————————————–

MMCP
More Than Perfect/Perfect Continous

18-30 September 2012

Marina Albu, Atelier35, Emil Avasilichioaiei, Larisa Crunțeanu&Maria Pitea, Simona Dumitriu/Sabin Gârea/Ștefan Bandalac, Ioana Gheorghiu, kunsthalle.ro, muzeul orb/blind museum), Adriana Oprea, Arnold Schlachter

MMCP – More than Perfect/Perfect Continuous brings forward the problematic of memory and forgetting in the context of Romanian contemporary art (or, through a necessary extension, in the contemporary cultural and social sphere) – of artists and artistic/cultural phenomenons oversighted or remembered very poorly, in alternative histories. What is each artist’s subjective process of
re-valorizing the work or the person of another artist, a phenomenon that one might accidentally find out about? How can such a subjective process transform the present? How does (art) history forget, or simply, how do we forget? Who do we choose or get to remember of all the names we have heard over time?

This is a DIY travel through Romanian art done by contemporary artists and theoreticians, whom one could consider to be the rightful owners and users of any history of Romanian art. The context of this history is the continuous search for any important landmark, to the extent that one can today have the feeling that today’s history has in its load only a few dozen artists that have been more careful with their own archives, image and history, more productive, more constant or just more accessible.

The installment of the canon, of essential names or the presence in the minds of the public of some artists, that are considered – by the use of a recent problematic word – established, is inevitable in
contemporary culture. This canon implies questions related to the survival of memory, the actuality of the discourse, objective value, and the ability of introducing an artist in the so called universal
culture.

By exhibiting archives combined with discrete remakes, poetic inclusions and discourses that deal with the present Romanian cultural context, we would like to keep open the tendency of us all to
fictionalize history or even to insert in it fictitious elements but apparently verosimile, to compensate an absence with the potential presence of something wonderful, unrevealed and vital to Romanian art. If a history of such an art is only partially written, we declare our own right to re-remember forgotten events and artists, to postulate a critical position over the present and rebuild active fictions instead of the absences in our memory, historical gaps and uncertainties in value. We see in this approach a methodological exercise of artistic research, between archiving, factuality, micro-histories, interpretation and fiction.
The name of the project, More than Perfect/Perfect Continuous relates to the grammatical tense that expresses a finished, past process before another finished, past process. Possibly, a secondary past or an alternative past. More than perfect can be viewed as a form of hyperreality. In the case of this project, we are from a processual point of view in full hyperreality, in the full fetishism of the lost object, in full mesmerizing process of the resemblance of the real with itself.

 

—————
The exhibition is part of the Ephemeral Offerings project. Loss of memory, archive and fiction in the context of contemporary Romanian art. Project financed by the AFCN (Administration of the National Cultural Fund.)

Partners: Galeria Nouă association, the National Museum of Contemporary Art, The National University of Art Bucharest.

In the process of organizing and producing MMCP have collaborated: Simona Dumitriu, Ștefan Bandalac, Sabin Gârea, Marian Dumitru.

Thanks to: Iulia Mocanu, Veda Popovici, Claudiu Cobilanschi, Arnold and Ralf Schlachter, Larisa Crunțeanu, Alice Gancevici, Remus Pușcariu.

Thanks to the research team of the Studio35 archive: Adrian Guță, Magda Predescu, Daniel Alexandru, Vlad Ionescu, Raluca Doroftei, Roxana Patrichi, Mădălina Lazăr, Milena Augusta Pop, Crenguța Teler, Mihaela Ion, Raluca Velisar

————————————————————————-

Statement-uri artisti:

 

1. Marina Albu

Lucrare Asemanatoare cu Lucrarea Lui Antik (Moment din Istoria Locala Sectaculoasa)

Instalație și acțiune după Visul n-a pierit a lui Alexandru Antik , Sibiu, 1986

Un eveniment a rămas în istorie. Contextul și reacția la el au declanșat memoria să îl înmagazineze, să îl fixeze și să îl mitizeze. În momentul apropierii indecente de el, în momentul desacralizării prin materializare imperfectă și modificată, se iese din mit și se intra în reasimilare. Rezultatul poate facilita intrarea în mediocru sau cotidian.

Acum nu sunt autor, sunt colaborator, mediator și facilitator. Re-interpretez.

„(…)artistul devenind permisiv cu procedeul partiturilor, scenariilor, diagramelor sau descrierilor verbale.(…) După o opinie generală, plasticianul este în același timp autor si executant al originalului, iar între acest original și public orice intervenție și interpretare este considerată fals, copie sau reproducere, exceptând poate tranzactarea verbală a criticului de artă. În acțiunile și performance-urile mele mai semnificative aceste interzone au primit un accent, și asta cred că a produs mutații și schimbări de optică în ce privește relația mea cu originalul (obiect sau neobiect) – colaborator – critic – receptor.”   – Alexandru Antik, 2001 apud Adrian Guta, Generatia ’80 in artele vizuale, Editura Paralela 45, 2008, p.160 (din articolul „Nevoia de sinteză și torsul modernist în arta noastră contemporană”, Arta serie nouă, nr.3, 2001)

 

2. Larisa Crunțeanu și Maria Pitea – Maria Banuș – instalație sonoră

Cele 50 de înregistrari audio prezentate sunt poeme din prima carte de poezii ale Mariei Banuș, Zăbale Rupte. Cartea a fost publicată la 18 ani iar înregistrările au fost făcute la 85. Între cele două vârste, în România se instaurează regimul comunist, și poezia Mariei Banuș prinde nuanța epocii de aur. Am ales să prezentăm ceea ce poetesa promitea la o vârstă fragedă, cu vocea poetesei de la o vârstă înaintată și încercată de timp.

 

3. Atelier35

Laboratorul de cercetare Atelier35

Atelier35 este un concept apărut în 1966, dedicat experimentului și artiștilor aflați la început de carieră, numărul sugerând limita convențională a tinereții. Forma pe care a luat-o de-a lungul timpului conceptul Atelier35 include: filială a UAP, galerie, cenaclu, tabere de creație. Începând din 2007, echipa Atelier35 a demarat un proces de documentare și digitalizare a activităților, artiștilor și lucrărilor rezultate sau prezentate în cadrul Atelier35. Arhiva prezentă în spațiu este work in progress și reprezintă invitația deschisă de a cerceta, folosi, completa informațiile adunate până în prezent.

Dacă ai găsit ceva ce te interesează în Laboratorul Atelier35, scrie un articol folosind informațiile respective și poți fi publicat în următorul număr al revistei Arta, în catalogul expoziției precum și pe site-ul arhivei Atelier35 (în lucru) http://atelier35arhiva.ro/ 

Mulțumim echipei de cercetători: Adrian Guță, Magda Predescu, Daniel Alexandru, Vlad Ionescu, Raluca Doroftei, Roxana Patrichi, Mădălina Lazăr, Milena Augusta Pop, Crenguța Teler, Mihaela Ion, Raluca Velisar

Instalație din 100 de franzele

În prezent, Atelier35 este condus de un grup de 4 artiste: Alice Gancevici, Larisa Crunțeanu, Maria Pitea și Xandra Popescu. Instalația este o lucrare comună și leagă cu firimituri spațiul actual al Atelier35 (Șelari 13) de Spațiul Platforma (Moșilor 62-68).

Pentru mai multe informații și programul Atelier35 vizitați www.atelier35.eu

 

4. muzeul orbArborele (secţiei de pictură de la Universitatea Națională de Arte)*
Un lung şir de femei-bufon într-un improbabil şi ridicol lanţ de filiaţii şi posterităţi înscenează pentru dumneavoastră o realitate. Arborele celei mai importante instituții a artei în viaţă vă aşteaptă sub umbra sa generoasă să găsiţi răspunsul la dificila întrebare: “cine este Theodora A. ?”.

*Până în acest moment, nici o femeie nu a ajuns conferențiar sau profesor în cadrul secției de pictură.

 

5. Arnold Schlachter – Pictorul şvab Stefan Jäger

Stefan Jäger se naşte în 1877 în Cenei (Banat), studiază pictura la Budapesta, trăieşte şi creează în Jimbolia (Hatzfeld), Banat până la moartea sa în 1962. Considerat „pictorul şvabilor” (grup etnic german din regiunea istorică a Banatului), Jäger este preocupat obsesiv de viaţa rurală şi evenimentele istorice ale acestei comunităţi.

Dacă Nicolae Grigorescu este considerat „pictorul naţional al românilor”, Jäger este pictorul unei comunităţi nereprezentate naţional şi care este o piedică pentru coerenţa discursului etnicist al istoriei artei româneşti. Lucrările sale deţin pentru şvabii de azi o cunoaştere reală a istoriei comunităţii lor. Însă care este realitatea ce o validează Stefan Jäger? Alăturat lui Grigorescu, el nu este altceva decât încă un vehicul al discursului etnocentrist ce, cu violenţa reprezentării istorice, neagă comunităţi, persoane şi amintiri reale.

 

6. Adriana Oprea – Mihai Ungureanu

Mihai („Baba”) Ungureanu a fost un artist despre care cei care l-au cunoscut povestesc că s-a închis (literalmente) în casă, ca formă de protest faţă de regimul comunist în care trăia. Şi-a continuat protestul şi după 1989, rămânând un deţinut la propriul domiciliu. A murit în 1999.

 

7. Simona Dumitriu/Sabin Gârea/Ștefan Bandalac – după Iulian Mereuță. Călătorie cu ochelarii sparți  între Gara de Est – Ciulnița, Ciulnița – Gara de Nord

Poți afla întâmplător și sumar despre performance-uri  cu semnificație politică, în care un artist și critic de artă român între timp imigrat la Paris călătorește cu ochelarii sparți între București și Praga, post mai 68.  Replica unui gest atât de concret și stabil este să îl duplici, ficționalizat și instabil, înlocuind un drum puternic semnificant cu unul absurd, cu o călătorie fără sens.

 

8. kunsthalle.ro  – Secretariatul pentru amprentare și certificare artistică

Die Kunsthalle Bukarest (www.kunsthalle.ro), în colaborare cu ICR, organizează o sesiune rapidă de amprentare și certificare artistică.
” În orice cultură vie, noi şi noi generaţii caută să-şi facă loc şi luptă pentru recunoaştere. Nu se reuşeşte, însă, nicăieri fără efort tenace, muncă asiduă şi organizată, talent bine folosit. Orice pretendent la recunoaştere are nevoie de opera proprie. În lumea culturii, legitimitatea o oferă opera. Cum s-a spus foarte exact pe meleagurile noastre, tinereţea implică trufie, dar competenţa şi meritul sunt altceva. Tema conflictului generaţiilor, exploatată copios în România ultimilor ani, nu a dus la nimic bun: nu a ieşit o operă demnă de acest nume din acest conflict. ICR trebuie să mute neîntârziat accentul, în evaluările pe care le face, pe faptul simplu şi hotărâtor al valorii operei. Nici afinităţile sau afilierile, nici vârsta, nici alte considerente nu dispensează pe cineva de înfruntarea întrebării simple privind opera proprie şi valoarea acesteia.” (Andrei Marga 2012, Noul program al ICR).

 

9. Emil Avasilichioaiei

9 forme fragile de sârmă, imperfecte și efemere , pun problema remake-ului ca metodologie artistică de abordare/cercetare a istoriei, în proces continuu.  Pretextul: binecunoscutele Nouă stațiuni catalitice ale lui Paul Neagu.  Recunoașterea de către contemporaneitate ca reper a unui artist anterior se realizează prin remake sau apropriere a lucrărilor acestuia. In consecinta, este chiar o responsabilitate a artistilor sa produca remake-uri a lucrarilor ce ii predateaza. Acest gen de abordare este pentru a dezvolta, multifațeta, versatiliza și disponibiliza acest background. Pe de altă parte, pierderea memoriei, uitarea, este un proces de măcinare, călcare în picioare, redescoperire întâmplătoare.

 

+ Ioana Gheorghiu – “Haina” Anei Lupaș 

Pe 27 septembrie vă invităm la un performance inspirat dintr-o acțiune a Anei Lupaș. Puteți afla povestea acestei acțiuni din una din instalațiile audio ale salii de studiu Atelier35.

 

Advertisements


Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s